Lecție de autenticitate de la nea’ Nistor și ”învățăcelul” dispus să învețe

”Vine o colegă de-a mea, îmi aduce un costum foarte frumos de la Moneasa pe crem. Iar eu chiar aveam niște cizme superbe în aceeași nuanță. ‹Ai, de capu’ meu! Da ce m-am asortat!› Eram foarte mândră de mine și de ținuta mea. Mă dau jos și mă vede nenea Nistor. ‹Fato, în viața ta, în papuci în afară de roșu  la Șicula sau negri la alte costume , să nu deie dracu’! › Știi cum m-m dezumflat? Dar, de-atunci, în veci n-am mai urcat pe scenă fără papuci negri în picioare… Și-acum, la rândul meu, fac observații soliștilor.

Apoi, la prima emisiune… ciorapii negri la costum tradițional. Zice nea’ Nistor: ‹Măi, tu știi că nu-i voie să-ți iei ciorapi negri pă tine la costumul popular? / Mulțumesc, nea’ Nistor!› Am învățat tot ce-am putut în acești 7 ani de la oamenii din jurul meu. (…) Cel mai drag mi-i să văd autenticul.”

[mashshare]

ZiggY

Cultura strămoșească adunată de o tânără domniță

A fost odată, pe meleagurile celor care își duc traiul pe malurile Mureșului, o tânără îndrăgostită de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Crescând cu ele, a ajuns să le îndrăgească atât de mult, încât acum, când vede că încep să dispară din jurul ei, caută soluții să le mențină vii. Se trage dintr-o familie de viță nobilă dar a ales să dea tot ce avea pentru a salva tradiția.

Într-o zi, când treceam prin fața unui palat mare din care tocmai ieșea această domniță zâmbind. Era îmbrăcată în port popular și întâmplarea face ca eu să o întreb:
– Ziua bună, tânără domniță! Te văd în costum de sărbătoare, e vreo festivitate pe aici?
– Nu, doar îmi place mie să mă îmbrac așa! îmi răspunde zâmbind.
– Frumos, ar trebui să facă asta mai multă lume.
– Că bine zici, încurajez oamenii să facă asta de câțiva ani buni. Le tot spun să se întoarcă la tradițiile strămoșești cât încă mai există.
– Eu sunt Ziggy. Sunt nou pe aici, cum aș putea să aflu mai multe despre tradițiile locale?
– Ehe Ziggy, am auzit despre tine de la un hangiu venit din nord să se aprovizioneze la noi. Mi-a povestit mai multe. Mă bucur să te cunosc, eu sunt Nico! Plec astăzi într-un sat unde se păstrează foarte bine tradiția. Vrei să mergi cu mine?
– Cu mare drag, Nico. Când plecăm?
– Chiar acum dacă ești pregătit!
– Hai să mergem atunci!
Am plecat la drum într-o caleașcă trasă de patru cai. Am aflat până acolo foarte multe despre ea, chiar m-a impresionat legătura ei puternică cu folclorul și tradițiile. Puțini oameni mai sunt așa conectați cu acestea.
– Ei Ziggy, am ajuns! Ori de câte ori am ocazia mă întorc cu drag acasă!
– Aici este casa ta?
– Nu chiar, dar orice loc unde tradițiile strămoșești sunt încă în viață este acasă pentru mine.
– Mă bucur să aud asta.

Am mers împreună pe la tot felul de săteni unde am fost primiți cu brațele deschise. Tânăra domniță era îndrăgită de toată lumea, mulți o cunoșteau deja. Primea felurite daruri pe care le păstra cu grijă. Mai târziu am realizat că ea adună materiale și informații pentru a le da mai departe generațiilor mai tinere care nu mai au contact cu acești oameni.

Face un lucru minunat și nu știu dacă este apreciată la adevărata valoare. E atât de frumos să vezi atât de mulți oameni fericiți cu ceea ce au. M-am bucurat să îi văd cum respectă ordinea din străbuni și au tot ce le trebuie. E uimitor să vezi cât de împliniți se simt oamenii când știu că activitatea lor îi ajută pe alții.

Echipa Zig Zag prin România