Turnul bisericii din Covăsânț: un simbol rămas încă în picioare

În călătoria pe meleagurile poporului de la care învăț, oamenii și locurile sunt nestematele pe care le primesc cu inima deschisă. Mai este o altă categorie de nestemate rare! Cărțile! Fiecare lucrare primită sau remarcată mă inspiră să creez noi conexiuni. Îmi aduc aminte de o carte primită care m-a ajutat să văd diferit locul pe care-l vizitez. Este vorba de Monografia Comunei Covăsânț. Pe copertă se află turnul Bisericii vechi.

– Grozav, îmi zic, uite un simbol al localității care merită explorat.
Când am ajuns în Covăsânț, prima țintă a fost: Turnul. L-am găsit înconjurat de verdeață. După atâtea sute de ani, încă este în picioare. Nu mai are acoperiș iar timpul hulpav s-a înfruptat din corpul său de cărămidă și piatră. Statura sa continuă să fie semeață!
Privind turnul, așezat pe iarbă, mă întrebam: Ești tu oare un simbol al Covăsânțului ? Ce te face să fii așa ? Cât timp vei mai fi ?
– Salut Ziggy, da sunt un simbol al localității.
Tresar!
– Măi să fie, chiar vorbește turnul ?
– Da Ziggy, dar nu prin cuvinte. Uită-te la mine, n-am gură! Fluxul gândurilor e mai comod.
– Că bine spui!
– M-ai întrebat dacă sunt un simbol. Oamenii m-au făcut să fiu așa. Astfel aș fi fost doar o grămadă de cărămidă vânturată de timp.
– Cum se naște un simbol ? E doar vârsta ta înaintată?
– Nu Ziggy…
O briză ușoară adia plăcut prin barba mea. Respir adânc și revin la fluxul mental.
– E adevarat, am câteva sute de ani. Simbolul apare prin faptul că voi oameni asociați obiectul cu o idee în care, de cele mai multe ori credeți. Să nu intrăm în teorii băiete, dar pe scurt eu reprezint o idee pe care oamenii vor s-o experimenteze.
– Trăinicie, rezistență, caracter sau poate ideea de leagăn al primei biserici ortodoxe din localitate.
– Da! Ai prins ideea, îmi comunică turnul. Pot fi un simbol atâta timp cât oamenii fac această asociere între obiect și idee. Chiar dacă nu mai sunt fizic, pot să rămân viu în sufletele voastre !
– Nouă oamenilor ne cam plac simbolurile așa e?
– Da, oamenii iubesc magia dar mai mult de atât, un simbol în care cred le dă forță și claritate în gândire. Omul însuși este un simbol al vieții însăși.
– Frumos spus, răspund eu cu admirație. Îți mulțumesc pentru că ai formulat gândurile în acest fel! Mă retrag spre Arad acum.
– Să crești mare băiete! Mergi încrezător și fii atent în jurul tău. Sunt multe simboluri care te ajută să înțelegi lucrurile, să te cunoști mai bine pe tine.
– Cine are ochi să vad și urechi de auzit, să audă!

M-am înclinat în fața acestui simbol al longevității credinței în Covăsânț și am pornit mai departe spre inima județului: orașul Arad!