Viața ca o ispravă în lumea unui preot

”Orice poți să faci. Prin anii ’80, dacă prindeai o sticlă de Pepsi era ceva extraordinar. De obicei, la Paști trebuia să ai relații.

Fiindcă eu eram părintele de la Conop, primeam și eu o ladă de Pepsi, cu niște prețuri cam mari, dar…eram în sărbătoare și veneau neamurile la noi, care se mirau imediat: ‹Vai de mine, aveți Pepsi!› Oh, și când îi aud pe alții care zic că e rău în țară. Păi, de Crăciun era un chin pentru mine ca să pun bomboane într-un pom de iarnă, pe care să le împărțeam la copiii de la biserică. Atunci, pentru 3 kilograme de bomboane era o luptă.

Trebuia să faci pe eroul. Și-ți era mai mare rușinea, că veneau copiii și nu le puteai da decât 1-2 bomboane. Și ei le-ar fi luat cu totul că nu aveau acasă, iar acum nu le mai trebe. Asta se întâmpla acum 25-30 de ani. Când tăiai porcul, ca să faci rost de un pachet de piper să pui în cârnați, era o aventură. Ne rugam de niște pocăiți, care făceau tot felul de șmecherii, ca să-mi dea și mie un pachet de ăsta…”

[mashshare]

ZiggY

Viața la țară – stilul de viață recomandat de medici

În satele de pe meleagurile poporului de la care învăț există ceva ce nu găsești în alte părți. Există o liniște aparte, oamenii au ritmul lor de viață, strâns legat de natură și mediul înconjurător. Totul decurge așa cum ar trebui să decurgă și viața curge într-un ritm constant fără agitație sau stres.

Rămas în unul din satele de la poalele munților, după plecarea dubașilor am început să cunosc tot felul de oameni. Aici toată lumea se cunoaște unul cu celălalt și nu e greu să afle lumea dacă cineva s-a alăturat vieții sătești.
– Ziua bună, tinere. Cu ce treburi pe la noi?
– Sărumâna părinte! Nu am treburi, doar curiozități. Vreau să văd cum decurge viața sătească în zona asta.
– Bine faci, doar așa poți afla cu adevărat identitatea noastră. Trăind printre oameni și observându-le obiceiurile, tradițiile și traiul de zi cu zi. Ia spune, cum ți se pare până acum?
– De-a dreptul fascinant. Ce îmi place cel mai mult e liniștea asta cuprinzătoare, parcă nu te presează nimeni să faci anumite chestii. Totul se întâmplă în liniște și calm, așa cum ar trebui să fie.
– Ai dreptate, oamenii de aici se mișcă în funcție de natură. Dacă vremea e într-un fel ei știu ce au de făcut. Dacă în natură se produce o schimbare, și în viața lor se schimbă ceva. Eu trebuie să plec, treci pe la biserică și spune-mi ce ai mai descoperit.
– Prea bine părinte! O zi bună!
– Sănătate!

M-am plimbat până spre seară pe ulițele satului. Îmi place la nebunie să urmăresc cum oamenii își fac treburile prin gospodărie și chiar să îi ajut unde este nevoie. Am intrat de multe ori în grădinile oamenilor și i-am ajutat în schimbul unei mese calde.

Viața la sat este mult mai liniștitoare, simți că trăiești așa cum e lăsat de mii de ani. Poate că așa ar trebui să trăim cu toții, să lăsăm agitația orașelor și să ne întoarcem la origini. Înainte să mă întind în pat și să adorm parcă îmi amintesc tot ce am făcut peste zi. Văd obiceiurile și tradițiile pe care le-am observat în timpul zilei și abia după asta adorm.

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)