II

E adevărat ce se spune: cititul chiar te face sexy! 😀 Şi unde merg oamenii sexy? La…

sexy

Muzeul de istorie, unde altundeva? Ştii ce am spus portarului când am intrat?

– Am văzut că lumea trecea pe lângă muzeu, așa că noi am intrat!

casaŞi am mers direct în perioada neolitică (acolo unde toată lumea era sexy). În aşteptarea ghidului nostru, admirăm replica unei case din neolitic și ne întrebăm câți oameni puteau să încapă acolo, în spaţiul acela atât de mic.

– Bună! auzim o voce şi ne întoarcem. Eu sunt Carol, se prezintă ghidul nostru.

– Caro sau Carol? întreb eu.

– Carol.

– Care Carol? intră în discuție Radu, cunoscătorul nostru în ale istoriei (enciclopedia umană a echipei). Întâi, al doilea… al treilea poate?noi

– Al patrulea, intră în joc Carol.

– Carol, deschid eu subiectul, ne uitam la casă și ne întrebam câți oameni ar încăpea aici.

– Mm… Vreo 4-5.

– Așa mulți? Probabil dormeau înghesuiți, continuă Radu cu seriozitate.

– Da, și probabil nu erau așa de grași ca azi, completez eu.

– Da, erau și mai scunzi în vremea aceea, încheie Carol.

Mă simt obligată să precizez că, undeva între aceste „momente muzeale”, Cosmina, fan „orice altceva mai puțin muzee”, a avut o revelație… A privit cu ochii minții la perioadele temporale, care rulau într-un cinema întunecos din ființa ei și, atunci, și-a dat seama. Și-a spus sieși:

„Mă uit la roată și mă gândesc că un om, pe vremea aceea, a creat o inovație. După, toată lumea folosea roata și a devenit ceva normal. Apoi, timpul a venit cu alte inovații. Iată, de exemplu, Zig Zag prin Romania… Cine știe dacă ce a fost azi, va mai fi și mâine? Sau dacă un proiect inovativ azi, va mai fi inovativ și mâine? Tot ce putem face e să continuăm să creem și să inovăm. Acum, eu mă bucur să particip cât pot de mult la dezvoltarea turismului și a educației din România!” Cu această ultimă exclamaţie, îşi încheie cu entuziasm, șirul gândurilor, Cosmina.

thjbnkjdsenjkesÎn timpul ghidajului turistic, nimeni nu a realizat marea ei descoperire… Tocmai de aceea…

Am continuat turul și să vezi peste ce am dat! Îți amintești de Cetatea Buridava? Am omis să îți spun în articol că, la Cetatea Buridava dacică din Ocnele Mari, au descoperit un fragment de vas incizat cu numele unui rege al locului: THIAMARCOS EPOIEI. Ei bine, acest obiect este expus chiar la Muzeul de istorie din Râmnicu Vâlcea, pe dreapta, în a treia încăpere. Genial!

Carol chiar era un ghid amuzant și la subiect. Numai bun pentru niște oameni cu neuroni în zig zag! Da, aşa suntem noi… Nu te-ai convis, încă, de asta? Privește cum mă distrez cu Zeul Războiului

mascaAceasta este o mască unicat în țară, din categoria tezaur. E suficient numai o clipă să te uiți la ea, fără să fii istoric, ca să îți dai imediat seama de următorul aspect: e veche. Şi e realizată din bronz, prin batere cu ciocănelul de 12.345 de ori.

Ca principiu istoric, mai menţionăm că masca este o reprezentare a Zeulului războiului și provine din lumea elenistică.

Mergem mai departe și… ne pensăm! Da. Aflăm despre o pensetă pe care o foloseau atât chirurgii romani, cât și bărbații. Dar cum? Carol ne răspunde într-un mod foarte serios:

– Noi, dacă am vrea să scăpăm de barbă, am putea folosi penseta sau briciul…

pensetaPenseta sau briciul? Sau briciul? Nu… nici un „sau”. Clar nici un „sau”. De departe, răspunsul stă în pensetă. Iată! Au trebuit sute de ani până la popularea României de către zigzagări și, abia acum, adevărul iese la suprafață. Bărbieritul stă în pensetă! Cum de nu s-au gândit băieții din zig zag, mai devreme, la asta? Dar povestea nu se încheie aici. Radu are o revelație:

– Cu penseta, ai avea de lucru, totuși, observă el cu perspicacitate.

Cum așa? La ce te referi mai exact, Radu? La vreo barbă, anume?… Nu știu. Întreb și eu cu inocență. Dar să revenim la tur…

Spre sfârșitul vizitei noastre la muzeu, am aflat un fapt ce m-a dat peste cap: explicația expresiei „ai ajuns la sapă de lemn”.

sapaUltima vitrină, pe care am văzut-o, avea în interior o sapă de metal. Aceasta era, în principiu, folosită de oamenii bogați. Cei care nu prea aveau bani, își cumpărau și ei o sapă, însă și-o puteau permite doar pe cea din lemn. Cu aceasta, își făceau treaba mai greu și mai lent, decât cu cea din fier. De aici și expresia „ai ajuns la sapă de lemn”, care se păstrează până-n zilele noastre.

Descoperirea acesta lingvistică, îmi mai amintește de o „metaforă” pe care ne-a explicat-o Sorin, antrenor de tir cu arcu din Craiova. Este vorba despre semnul, devenit astăzi obscent, a degetului mijlociu vânturat în public. Explicația este cât se poate de logică: pe câmp de luptă, arcașii ținteau inamicii cu ajutorul degetului mijlociu, care era esențial în armare. Iar dacă luptătorul era înfrânt și prins, i se tăia degetul mijlociu ca să nu mai poată trage cu săgeți, deci participe în războaie.

Norocoșii sau arcașii iscusiți, care supraviețuiau acestei practici, obișnuiau să se laude, fluturând în fața altor bărbați degetul mare în semn de victorie: „Am luptat și am rămas întreg!” sau „Am scăpat netăiat!”. Interesant? Și noi credem la fel…

***

Acest fragment face parte din cartea Aventuri în Zig Zag prin Vâlcea – Locuri de poveste, pe care am lansat-o oficial pe 27 aprilie, la evenimentul Zig Zag prin Vâlcea.

Te felicităm pentru achiziţionarea uneia dintre cele doar 10 cărţi ale Ediţiei I, în format fizic. Dacă ai susţinut proiectul nostru, şi nu ai primit cartea în mână, verifică-ţi e-mailul! Acolo vei găsi cartea promisă în format pdf. 🙂

Dacă nu ai reuşit încă să susţii acest proiect, o poţi face astăzi! Intră aici şi află cum poţi susţine acest proiect: apasă aici !

Cu spirit studios,

Laura şi Echipa Zig Zag prin Romania! 🙂

noi 2

 

 

 

 

 

p.s.: Nu ai citit, încă, prima parte din capitolul V? Intră AICI!

Echipa Zig Zag prin România

Echipa Zig Zag prin România

Cauți informații despre România frumoasă? Aici găsești postări turistice, fotografii spectaculoase, video dinamice și un strop de motivație de la români!
Echipa Zig Zag prin România