Albiș- “pepiniera” personalităților: povestea fraților Irinyi

Satul Albiș din comuna Buduslău, Bihor, spune în fiecare zi povești din vremuri medievale. Biserica reformată de aici, amintește de nobilii familiei Zolyomi și de faptele lor.
Pădurea din afara localității adăpostește stejarul secular pe trunchiul căruia crucifixul Contelui Stubenberg.
În același timp, satul a fost o „pepinieră” de personalități. De aici provin frații Irinyi: János Junior, Antónia şiJózsef.
Cei trei s-au născut în familia lui Irinyi Janos Senior, de origine nobiliară și Jánossy Róza. Au fost botezați la biserica de rit ortodox din Diosig și educați în spiritul valorilor transmise de predecesorii lor.
Fiecare, în felul său, a avut o mare influență în comunitatea în care a trăit.
József a fost jurist, jurnalist și membru al Parlamentului maghiar. El a avut un rol important în revoluția de la 1848, fiind autorul celor “12 puncte” cititepe 15 martie 1848 la Pesta.
Bustulsău de bronz se aflăîncurteabisericii reformate dinAlbiș.

Antonia a fost mama scriitorului și omului de cultură orădean, Iosif Vulcan.
János Junior, mezinul familiei, a fost impulsionat de tatăl său să devină jurist. Era pasionat însă de lucruri tehnice și experimente. De numele său se leagă inventarea chibritului cu aprindere sigură, schimbând sulful cu fosforul. A fost unul din marii chimiști ai vremii, în Imperiul Austro-Ungar.
Membrii familiei Irinyi au rămas împreună după moarte! Pe locul casei lui Irinyi János juniordin Létavértes funcţionează astăzi o şcoală. Mormintele familiei Irinyi se află în curtea acesteia.

Cât despre Albiș, casa natală a celor trei frați nu mai există. Din vorbă-n vorbă însă, localnicii au găsit locul și au construit aici un monument în memoria lor. Ansamblul monumental mai cuprinde o coloană cu litere vechi sculptate. Literele fac parte dintr-un abecedar practicat de ungurii migratori, practicat ulterior de secui.
Monumentul invită toți trecătorii să-și cinstească plaiurile natale prin versurile poetului maghiar Petofi Sandor: Pentru nici un motiv nu aș părăsi pământul meu natal pe lumea aceasta.

[mashshare]

ZiggY

Stiloul şi cutia de chibrituri fermecate

După strania întâmplare de la biserica reformată, am ascultat sfatul vulturului. Mi-am continuat drumul prin Albiş, un tărâm misterios, în  care ţinta era clară: stejarul stejarul din pădurea Albiş.

Maiîntâi trebuia să trec la monumentul fraţilor Irinyi. În straiţă aveam stiloul, cutia de chibrituri şi sulul pe care creatura de piatră îmi arătase cum să le folosesc.

Cerul se limpezise iar câteva păsări îşi începuseră concertul în aer liber.Respir adânc.

-Aaah, ce bine este să fii viu, spun cu voce tare, bucurându-mă de drum.

Am ajuns în  ceea ce era odată casa natală a lui János Junior, Antónia şi József. O fundaţie de piatră fusese zidită în cinstea lor. Alături o salcie înverzită plângea trecerea timpului cu crengile până la pământ.

-Și acum să trecem la treabă! Îmi zic eu, având în minte sfatul vulturului.

Îngenunchez în fața monumentului pe care se aflau câteva coronițe de flori.

-Cinste vouă, celor din familia Irinyi care ați adus un bun renume acestor meleaguri! Rosteam aceste cuvinte cu emoție în glas, în timp ce depuneam obiectele în fața monumentului.

Dintr-odată, o adiere ușoară se strecură printre crengile salciei.

Incripția de pe monument se preschimbă ca prin farmec într-un șir de cuvinte strălucitoare care se derulau singure.

Citesc cu voce tare:

-Darul pe care îl primești de la viață sunt mai multe abilități și talente decât ți-ai putea imagina vreodată. Darul nu ar avea nicio valoare dacă nu îl deschizi. Cum?

Dezvoltându-ți rând pe rând, la maximum fiecare abilitate.

Cuvintele continuau să apară, iar eu eram prins ca într-o vrajă…

-Eu am fost chimist iar fratele meu József a fost un mare jurist. Îți spunem că cele mai de preț abilități pe care noi ni le-am cultivat în timp sunt scrisul și a ști cum să vorbești cu oameni de toate felurile. Ele te vor ajuta să dai mai departe oamenilor cele mai bune lucruri pe care tu le-ai aflat.

Folosește călătoria ca pe un mijloc de a-ți dezvolta abilități noi Ziggy!

Șirul strălucitor de cuvinte se apropia de sfârșit…

-Mergi acum spre pădurea de lângă Albiș. Stejarul secular te așteaptă! Păstrează cele două obiecte. Ele îți vor fi de mare ajutor mai târziu!

Vântul încetă iar salcia deveni din nou blajină și supusă.

-Asta era așadar! Stiloul îmi va aminti mereu să lucrez la a scrie mai bine. El mă va ajuta să aștern iscuit cuvintele pe hârtie. Chibritul mă va apăra în locurile întunecoase. El îmi va aminti că meșteșugul vorbitului aprinde focul unei bune colaborări cu oamenii pe care îi voi întâlni.

Noi aventuri apăreau la orizont.

-Să mergem în pădurea Albiș, îmi zic eu cu entuziasm, luând-o pe drumul ce șerpuia către codru.

Echipa Zig Zag prin România