Martirii revoluției de la 1958 comemorați în Valea lui Mihai

Anul 1958 a reprezentat pentru multe țări cu regim comunist un an caracterizat de mișcări anticomuniste de masă. Cele mai importante mișcări au avut loc în Polonia și Ungaria dar și în România s-a produs în anumite zone. În marile centre studențești dar și în zonele apropiate de granițele cu Ungaria.

Valea lui Mihai este o localitate din apropierea graniței cu Ungaria, unde localnicii s-au ridicat împotriva regimului comunist. Mișcările au fost oprite de urgență iar cei care s-au împotrivit sistemului au avut mult de suferit. Mulți au plătit chiar cu viața iar cei care au supraviețuit, au petrecut mult timp în închisoare sau au avut carierele distruse.

Acest monument este amplasat în centrul orașului Valea lui Mihai în aprilie 2006. Îi comemorează pe cei care au plătit scump pentru îndrăzneala de a se ridica împotriva sistemului și de a lupta pentru libertatea lor.

[mashshare]

ZiggY

Eroii nemulțumiți din Valea lui Mihai

Pe vremea când am ajuns în Valea lui Mihai și am poposit la casa boierului s-au întâmplat multe lucruri neașteptate. Boierul mergea zilnic alături de supușii lui pe câmpii și strângeau gunoaie. Apreciam asta foarte mult și am mers și eu cu ei o perioadă.

Într-o zi însă, am rămas acasă și m-am pornit să explorez orașul. L-am străbătut în lung și-n lat până m-am oprit în centrul acestuia. Nu era nimeni în jur, majoritatea oamenilor erau plecați cu boierul. Mă așez lângă un monument de piatră și aud un oftat lung. Mă uit în stânga, nimic. Mă uit în dreapta, nimic. Oftatul se aude din nou. Mă ridic și spun:

– Cine e? Vreau să te ajut!
Nici un răspuns. Mă uit în jurul meu dar nimic, doar eu și monumentul de piatră. Mă așez înapoi și deodată o voce răgușită îmi spune:
– Nu ai cum să ne ajuți Ziggy! și oftează mai adânc decât primele dăți.
– Unde sunteți, ieșiți la iveală! spun eu puțin speriat.
– Nu ai de ce să te temi Ziggy, suntem spiritele celor care au murit acum mult timp. Pentru noi e ridicat monumentul pe care stai.
Mă ridic și văd scris pe monument: „Cinste eroilor căzuți în lupta pentru libertate.”
– Am luptat mult și ne-am dat viața dar nu am reușit să câștigăm. Bătălia noastră a fost câștigată zeci de ani mai târziu. Ne bucurăm totuși că oamenii încă ne comemorează.
– Și totuși bătrâne spirite, ce vă face să oftați așa?
– Oftăm pentru că oamenii nu mai știu să se bucure de libertățile pentru care am luptat noi. Ne-am hodini în pace dacă am vedea că oamenii apreciază ceea ce noi nu am avut.
– La ce vă referiți mai exact?
– Oamenii ar trebui să se bucure de lucrurile mărunte. Să se bucure că pot merge unde vor, că pot spune ce vor, că pot face ce vor. Astăzi oamenii își complică viața și uită de lucrurile astea.
– Mare dreptate aveți spiritelor.
– Știm Ziggy și de aia oftăm așa. Acum mergi si spune în drumul tău oamenilor să se bucure de lucrurile mărunte.

Dintr-odată se făcu liniște. M-am ridicat și am pornit spre casa boierului Mihai. În capul meu se învârtea o singură întrebare: cum aș putea transmite la cât mai mulți oamenii ideile primite de la spiritele eroilor de la monument?

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)