Cancerul pulmonar, o binecuvantare deghizată !

Se întâmplă atât de multe în lumea aceasta încât ceea ce face diferenţa sunt deciziile pe care le iei zilnic.
Am aflat de o pictoriţă apreciată din Carei care iubește aceste meleaguri. Încă nu înțeleg farmecul acestui oraș dar cert este că sunt foarte mulți iubitori de artă, de frumos și de la care aș mai avea nevoie de o viață ca să învăț.
Intru repede pe mobil şi o caut pe Facebook. Mi-a fost mare mirarea când am văzut că e bolnavă de cancer pulmonar în ultimul stadiu, însă chipul şi zâmbetul ei arătau altceva.
Arătau că atunci când lupţi cu o boală urâtă devii din ce în ce mai frumoasă.
Şi-am îndrăznit să aflu povestea ei . Acum locuieşte în Bucureşti, însă o parte din sufletul ei încă a rămas la Carei.
– Bună , Smaranda ! Ziggy sunt !
– Bună, călătorule !
– Smaranda, aș vrea să stăm de vorbă ! Am tot strâns povești şi la tine am ajuns. Dacă mâine ar fi ultima mea zi n-aş şti cum să acţionez . Cum se face că zâmbetul tău e neatins şi energia ta atrage oameni lângă tine ?
– Ziggy ,tinere , cancerul pentru mine a fost o binecuvântare. Acum mă bucur mai mult de tot ce-i în jurul meu. Pisicile mele sunt mai bucuroase că le acord mai multă atenţie. Soţul meu abia aşteaptă să mă vadă. Prietenii mei sunt din ce în ce mai mulţi .

Interesantă perspectivă să-ţi faci cancerul prieten şi să-l binecuvântezi. Mi-am dat seama că prezentul e cel care contează şi că poveştile vor dăinui în timp.

– Ziggy, om bun, îţi spun că ACUM trebuie să te bucuri de drum !!