Faptul că nu este oșan prin naștere și experiența de etnograf de 43 de ani, l-au ajutat să observe în detaliu transformările prin care au trecut oamenii acestui ținut.
“ Teoria ausonilor care s-au stabilit aici nu are acoperire. Cum au ajuns în Ţara Oaşului, asta n-am ştiut niciodată. Nu am găsit nicio explicaţie. În schimb, ce se spune despre Vendeta în Oaş, asta e un
lucru real.

La momentele importante din viaţa omului (nuntă, botez, în- mormântare) toată familia era prezentă. În caz de vreun confl ict, săreau fraţii, săreau verii.

În toţi anii de carieră a observat, comportamentul şi tradiţiile oşenilor. De la nuntă, la modul în care sărbătoresc Paştele, Crăciunul sau Sâmbra Oilor.

[mashshare]

ZiggY

Moldovean în Țara Oaşului

După ce am gustat din merinde la şezătoarea cu cele două mătuși mă retrag pe uliță.
Îmi aduc aminte că am locuit pe cele şapte coline şi de acolo am început călătoria pe meleagurile acestui popor de la care învăț. Apoi am ajuns în orașul lui Eminescu, Iorga, Enescu şi Luchi- an de unde am învățat din tainele comuniunii țăranilor cu natura.

În Țara Oaşului, după cum vă spuneam, tradițiile și obiceiurile se deosebesc şi totuși se aseamănă foarte mult.
După ce ieşii pe uliță pasul mă conduce prin omăt şi frig într- un han. Hanul este așezat lângă un loc de unde se coace pâine. Mă aşez la masă ca să beau un ceai. Vine ceaiul, îl las zece minute să facă infuzie iar mâinile mi le încălzesc energic.
Oamenii din han şi-au dat seama că nu sunt de aici.
Un domn se apropie de mine şi mă întreabă dacă sunt de pe cele şapte coline, orașul vecin celui care i se zice leagănul culturii românești?
Mă uit la el şi-l întreb:
– “ Aici toată lumea ştie ce o să fac? Nici eu nu ştiu şi poate mă luminează cineva să înțeleg ce o să fac după ce ies din han” îi răspund ironic domnului care îmi zâmbea în timp ce asculta.
Se așează pe scaunul din față şi îşi comandă o cafea. Îmi atrage atenția cu următoarele cuvinte:
– “ Sunt născut în orașul lui Eminescu, Enescu, Iorga şi Luchi- an. Am fost repartizat aici și prima dată am lucrat în Bixad. După care am fost responsabilul pentru cultură și turism în Țara Oaşului”.
– “ Asta da intrare “ îi zic în spirit de glumă.
Zâmbește şi cu liniște îmi spune că a învățat multe de la oşeni. – “ Oşenii sunt oameni harnici şi aprigi la mânie. Acum crimele au dispărut şi apele se liniştesc. Oşenii au identitate si sunt români adevărați. Spațiul în care trăiesc îi protejează şi conservă educația strămoșească. Aici se țîpureşte şi ai să întâlnești curând această muzică aparte. Mulți confundă țîpuritul cu horitul din Maramureș dar poți confunda uliul cu acvila dacă nu le știi. “
– “ Şi cum e țîpuritul? “
– “ E o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară țipătoare sau cântată în forță…” Secretele țîpuritului l-au surprins şi pe Béla Bartók şi pot fi descoperite într-o carte scrisă de doi francezi. “Din răsputeri” se numește cartea. “
– “ Despre ce țîpuresc oşenii?”
– “ Despre viața lor”… şi făcu o pauză ca să soarbă din cafea.
– “ Ziggy, după casa tezaurului viu Unesco găsești o altă casă după câteva ulițe. Are numărul unu la poartă şi mergi că se înserează.”

Moldoveanul din Țara Oaşului îmi vorbea în limbajul de cultură fi indcă printre rânduri era mesajul căutat.

Am ieșit din han şi după ce întreb oamenii de pe uliță ajung la casa cu numărul unu din Negrești Oaş ca să învăț mai multe despre țîpurit şi poveștile oamenilor care au acest har.

Echipa Zig Zag prin România