Povesti adevărate: Mali și o Stea

Se apropia Crăciunul în Satu Mare. Forfotă și agitație.

Asta nu mă oprea însă să caut povesti interesante, oameni faini și locuri inedite. Așa se face că un jurnalist sătmărean îmi sugerează să iau legatură cu ea:
„Ziggy, vei cunoaște o persoană care iubește Africa și să ajute oamenii. A fost de mai multe ori în Mali, cu afaceri și acțiuni caritabile. Are multe povesti interesante să-ți spună.”

O contactez pe 23 decembrie. Știam că în perioada asta e mai greu să-i găsesc disponibil pe oameni dar… hai să vedem, îmi zic.

Se bucură să audă de povestea mea și acceptă să ne întâlnim. După Crăciun…Grozav!
-Stai așa îmi spune mai apoi. Am o idee. Ce-ar fi să vii la Asociația Stea ??
-Asociația Stea? Întreb nedumerit.
-Da, ne ocupăm voluntar de oamenii străzii.  Astăzi le oferim cadouri de Crăciun. Poți veni cu mine, să luăm niște lucruri de la o cunoștință și apoi mergem acolo. Avem timp să stăm la povesti pe drum.
-În regulă, dar la ce oră ?
-Cât timp îți ia ca să fii gata în jumătate de oră ?
Râd.
-Ok, o să fiu gata la timp.

La Asociația Stea am descoperit o altă lume…una cu povesti adevărate

Erau oameni ai străzii, unii cu deficiențe mentale, care se înghesuiau să primească cadouri. Unii se uitau ciudat la mine, alții îmi zâmbeau cu inocență iar alții îmi cereau câte ceva.

În schimb pe ea o cunoșteau și o apreciau. Îi iubește necondiționat indiferent de problemele pe care le au.

Au venit cu mic cu mare să ne ajute să descărcăm cutiile din mașină. Cât am stat acolo, am realizat că nu trebuie să aștept ocazii speciale ca să-ți îndrepți atenția asupra semenilor. Dar mai ales, să fiu recunoscător pentru tot ceea ce am.

Povesti din Africa

Mai târziu am început să vorbim despre Africa, care din 2007 se regăsește în multe din experiențele sale. Au urmat două ore de povesti despre Mali, situația militara tensionata de acolo și pățaniile sale.

Am trecut printr-un carusel de emoții:  curiozitate, entuziasm, speranță, indignare sau dezgust. De la neînțelegerea cu viza din Coasta de Fildeș, la revoltele și conflictele care iau multe vieți, zi de zi… De la peisaje superbe și tradițiile triburilor africane, la foamete, sărăcie sau birocrație coruptă.

Multe lucruri mi se păreau greu de acceptat… Faptul că fetițelor li se aplică circumscrierea-purification cum zic africanii-care le mutilează pe viață…căsătoriile aranjate, sau felul în care sunt tratate mai apoi, munca la câmp, pe caniculă cu un copil în spate fiind ceva natural…Faptul că apa chiar e ceva prețios acolo. Sau că sunt exploatări abuzive ale terenurilor. Ura pentru albi încă mai există sub diverse forme. Animalele care sunt tratate ca niște obiecte, sau uneori mai rău. Și altele…

O ascultam cu maximum de atenție. Toate cele văzute și trăite i-au oferit o perspectivă mai amplă asupra vieții. I-au modelat caracterul. De asta provocările nu-i mai provoacă teamă.

Iubește Africa, cu bune și cu rele, unde revine periodic. Se implică activ în acțiuni umanitare în Mali și păstrează un respect aparte pentru magia triburilor africane, cu povesti, cântece și ritualuri.

Discuția cu ea, mi-a arătat valoarea călătoriilor în dezvoltarea unui om: experientele pe care le acumulezi discutând cu o mulțime de oameni sunt o sursă continuă de povesti și înțelepciune.