Pasiune cu cântec și poezie în Țara Codrului

Am aflat despre un om cu două mari iubiri: muzica și poezia. Este vorba despre o persoană ce promovează tradiția din Țara Codrului. Intrigat, am ajuns aici pentru a mă întâlni cu el. Era o zi ploioasă de ianuarie.

Opresc undeva în zona Castelului Karoly și întreb de clădirea în care se găsește Clubul copiilor și elevilor. Intru, și încă de la intrare, sub bolta unei porți din beton, mă întâmpină vesel directorul școlii. Pe hol, stă în fața mea un personaj care mă întâmpină și el zâmbitor. Puloverul său verde mă duce cu gândul la natură. Mai târziu îmi explică simbolistica. Țara Codrului este reprezentată de culoarea verde. Statura sa mică compensează cu amabilitatea de care dă dovadă. Foarte atent la cuvinte, se simte puțin jenat de faptul că l-am luat prin surprindere.

Mergem amândoi în sala de repetiție a ansamblului. În spate, mai multe rânduri de scaune lustruite își așteaptă elevii să ajungă la repetiții. În stânga, o masă cu două viori stau la vedere parcă invitându-mă să le ating corzile cu arcușul lor subțire.

Mă îndrept însă spre altfel de instrumente ce-mi sunt necunoscute. Aflu că sunt instrumente vechi, tradiționale din zona Țării Codrului. Desigur că orice profesor are ucenici. Sunt copii care vin și cântă de la vârste fragede în ansamblu.
”Prin copii se reînoiește tradiția”, zice dascălul.
Și este convins că ei pot transmite valorile tradiționale mai departe.
”Zestrea noastră de identitate națională este folclorul”.
Totuși, este conștient de schimbarea ce-a intervenit acum în muzica populară de pe meleagurile acestui popor.

Puțin mai târziu îmi povestește și despre cealaltă pasiune a sa: poezia. Emoția îl copleșește când aduce vorba de marele poet național Mihai Eminescu. Realizarea sa cea mai mare constă în punerea pe note muzicale a câtorva poezii eminesciene. Ideea i-a venit pe cînd era
elev.

Ne despărțim cu greu, timp în care copii intră timizi în sala de repetiții. Îi îndeamnă să facă o demonstrație special pentru mine iar copiii o fac cu încântare.
Îi salut iar ei îmi răspund în cor: Sărutmâna!!!
Ce copii minunați și la fel sunt și copiii din povestea tenisului de masă la Carei.