Cinste, mândrie și respect în Tasnad

Locuiam deja de câteva zile în Tasnad și mi-am propus să ies la plimbare. Am plecat de la hotelul Biamin, unde eram cazat, cu direcția centru. În depărtare, spre centrul orașului, vedeam o biserică impunătoare. Am început să urc spre ea pe un drum pietruit care șerpuia ușor chiar până la destinația mea. Am trecut de biserică și am ajuns în centru.

În fața primăriei, am găsit un mic părculeț. Vremea era frumoasă, soarele strălucea puternic și am decis să mă așez pe o bancă și să admir priveliștea. Oamenii din Tasnad mergeau liniștiți, fiecare în treaba lui. Nimic extraordinar nu se întâmpla.

După câteva minute, am observat în apropierea mea un monument. Alb și înalt, îmi dădea un oarecare sentiment de mândrie. Mă ridic și merg să văd ce este. Pe de o parte și de alta al sa, erau câte un drapel. Văd crucea și citesc mesajul de pe monument și îmi dau seama că am citit cu o seară înainte despre el. Era statuia ostașului necunoscut. Cei din Tasnad se mândresc și îi respectă mult pe cei care au luptat pentru independența lor. Asta chiar dacă nu le cunosc numele.

Am plecat înapoi spre hotel puțin pe gânduri. Cum ar fi ca toți să fim mândri și să îi respectăm pe strămoșii noștri pentru faptele pe care le-au făcut așa cum fac cei din Tasnad?