Zig Zag la Colegiul Național Samuil Vulcan: al doilea liceu ca vechime din Transilvania

În vremurile în care în ținuturile transilvănene oamenii își căutau identitatea, un episcop greco-catolic avea un vis măreț! El vedea educația ca fiind modul prin care problemele pot fi rezolvate.
Probabil că se gândea că nu poți rezolva o problemă de pe același nivel mental care a creat-o. În plus, poporul de la care Ziggy învață timp de 5 ani are înțelepciunea lui transmisă din generație în generație. Vizionarul pe nume Samuil Vulcan știa acest lucru.

Era o zi de octombrie, anul 1828, când episcopul a semnat actul de înființare a Gimnaziului din Beiuș. Copiii din oraș și din satele vecine puteau acum să învețe, în limba latină, la cele patru clase.
Oamenii își doreau cu ardoare să învețe în limba română, ceea ce s-a și întâmplat vreme de trei ani. Vremurile agitate au schimbat această ordine fină. Limbile maghiară și germană au devenit limbi de predare obligatorii. Chiar în preajma Marii Uniri, limba română a devenit limba oficială de predare.
Ceilalți episcopi care i-au urmat lui Samuil Vulcan, i-au îmbrățișat viziunea. Ei au înfrumusețat gimnaziul până când acesta a luat o formă interesantă: litera omega.

Visul educației în spiritul valorilor românești continuă în Beiuș, la ceea ce numim acum Colegiul Național Samuil Vulcan! Este al doilea liceu ca vechime din Transilvania, după cel din Blaj.
Când treci prin oraș e musai să vizitezi clădirea alb-albastră care a dat acestui popor trei academicieni, din aceeași clasă: Marius Sala, Mircea Flonta şi Dragoş Lazăr.

[mashshare]

ZiggY

Pentru omul educat chiar și boii trag: o discuție cu Samuil Vulcan

Spiritul protector al Beiușului m-a ghidat către un loc reprezentativ pentru acest oraș înconjurat de munți: Colegiul Național Samuil Vulcan.
De aici, înțelepciunea adunată pe meleagurile poporului de la care învăț a plecat în toată Țara Beiușului și chiar mai departe. Zeci de generații de copii au preluat-o și au dezvoltat-o.

Spiritul beiușan a ținut morțiș să-l cunosc pe omul de la care a plecat ideea creării unui spațiu dedicat educației.
El este cel care a aranjat o discuție între mine și Samuil Vulcan pe calea visului.
Din somnul adânc alunec pe canalul timpului înapoi în Beiușul din timpul vieții episcopului.
Mă trezesc, într-o dimineață de toamnă în fața unei clădiri pe care am recunoscut-o repede. Era Gimnaziul din oraș, proaspăt construit.
Nu erau foarte mulți oameni pe stradă. Aerul era călduț iar un vânt copilăros se zbenguia printre frunzele arămii ale copacilor.
În fața gimnaziului se afla însuși Samuil Vulcan, îmbrăcat în hainele sale de episcop greco-catolic.
Privea bucuros inscripția în limba latină de pe frontispiciul clădirii: „Educationi Juventutis Huius Provinciae” .Se întoarse către mine zâmbind.

– Tinere Ziggy, mă bucur să te văd! Spiritul protector al Beiușului a insistat ca noi doi să vorbim. Dacă stau să mă gândesc mai bine amândoi mergem pe o direcție asemănătoare, dar în vremuri și în feluri diferite.
– E drept! Răspund eu surprins de legătură. Ce înseamnă inscripția de la intrarea în gimnaziu ? E vreun secret ascuns în ea?
Samuil Vulcan zâmbi cu blândețea unui bătrân cărturar.
– E însuși scopul acestei instituții: pentru educarea tineretului acestei provincii.
Secretul e simplu Ziggy: oamenii oricărei epoci vor putea evolua numai prin educație. Ea ea scânteia care îi învață să gândească critic, pentru ei înșiși. Problemele unei societăți pot fi depășite doar prin o cunoaștere superioară, care se câștigă prin educație.
Vorba aceea, pentru omul educat chiar și boii trag!
Râd ușor.
– Cel mai important lucru este educarea tinerilor, continuă episcopul. Ei creeză viitoarele generații.
– Înțeleg. Așadar pot să văd cum va fi următoarea generație uitându-mă la fel cum se educă generația actuală ?
– Bine spui Ziggy! Și mai este ceva foarte important: am creat acest gimnaziu pentru a aprinde în tineri focul dorinței de a cunoaște. Cel mai tare mă bucură când un tânăr își continuă educația singur chiar și după ce termină școala oficială.
Acesta e într-adevăr marele secret! Să înveți toată viața!
– De aceea colind meleagurile acestui popor! Ca să învăț! Exclam eu entuziasmat!
– Știu tinere! Continuă-ți călătoria! Mai sunt multe de descoperit. Când mai treci prin Beiuș mă găsești aici în locul care îmi aduce mari satisfacții: școala!
– Cred că știu cum să vă contactez!

Spiritul din Beiuș m-a smuls din brațele visului. M-am trezit în camera hanului , odihnit și bine dispus. Episcopul mi-a arătat că procesul de a învăța continuu lucruri noi te face sănătos și mai fericit!
Deschid fereastra și în depărtare zăresc turla Bisericii Ortodoxe din centru, învăluită de nori.
– Ei bine, astăzi pornim din nou în căutarea unei lecții noi, îmi spun privindu-mi programul pe toată ziua.

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)