Ideea care a persistat și a capătat culoare

”Am copilărit în casa pilot reabilitată, iar pentru mine a rămas ca o chestie sentimentală și în momentul în care am zis să facem ceva pentru o clădire, ne-am uitat pe fereastra primăriei și am văzut-o, iar toată lumea a propus-o. Când am mers la întâlnire cu proprietarii, am simțit un sentiment de mulțumire că pot să fac ceva pentru foștii mei vecini. Aici am copilărit, dar am și administrat-o o perioadă și cunoșteam toate detaliile de la subsol până la acoperiș. Deci n-a fost greu să-mi conving vecinii că trebuie să intre într-un program. Aceasta a fost o șansă dată fără ca eu să fi făcut vreo ceva, ci așa s-au potrivit lucrurile. E greu, dar programul funcționează. E multă muncă de convingere în a recăpăta autoritatea locală încrederea din partea cetățenilor, că nu se dorește ceva de moment pentru că e an electoral, ci să se deschidă orașul către turiști.

Tot ceea ce facem, de la an la an capătă culoare pentru că nu ne limităm la a face doar o anumită consultanță pe un monument. Scopul fundației e să și promoveze, să conserve, să propună programe, strategii și încercăm din fiecare să facem câte puțin.”

[mashshare]

ZiggY

Reabilitarea monumentelor: un proces ca o magie

Oraşul Oradea excelează la capitolul arhitectură. Clădirile vechi în stiluri felurite îşi spun povestea pe străzile oraşului.

De această dată, drumurile mele în zig zag m-au condus către o doamnă care are multe de povestit și cunoaște multe despre arhitectura orașului. Iată-mă la Fundaţia pentru protejarea monumentelor istorice! În biroul dumneaei clădirile istorice ale oraşului Oradea erau ilustrate pe pereţi, în diverse tablouri. Am intrat într-o lume aparte, colorată de gândurile şi planurile de viitor ale doamnei  în ce priveşte reabilitarea acestora.

-Ziggy, e un proces întreg. Îți voi arăta ce se întâmplă. Ești pregătit?

-Da! Spun eu, nerăbdător să văd ce îmi va arăta.

-Hai cu mine.

Ieșim și trecem pe lângă câteva monumente care arătau ca noi. Mi le arată și îmi spune:

În curând, toate clădirile din oraș vor arăta ca noi.

-Cum se întâmplă asta?

-Ai să vezi Ziggy, ai răbdare și ai să vezi.

Ne continuăm drumul și în câteva minute ajungem în fața unei clădiri foarte vechi. Aceasta, spre deosebire de celelalte era dărăpănată. Fațada stătea să cadă și pară îmi era frică să mă apropii. Îmi spune:

-Nu îți fie frică Ziggy, ești în siguranță! Acum închide ochii.

-Fac așa cum îmi spune și aștept. Se aud câteva trosnituri ciudate și alte scârțâituri puternice! Nu știam ce se întâmplă și voiam să aflu dar mi-am ținut ochii închiși.

-Acum deschide-i!

-Oau!!! spun eu uimit.

Clădirea se transformase, era ca nouă. Strălucea și îți era mai mare dragul să o privești. Avea aceeași structură. Aceleași decorații străluceau pe fațadă acum ca și noi. Ferestrele sclipeau și părea că abia a fost construită.

Cum s-a întâmplat asta?

-Ziggy, ți-am spus că vei vedea ce se întâmplă. Este un proces întreg cum se întâmplă reabilitarea. Este vorba de multă muncă şi dăruire la mijloc. În curând, toate clădirile vechi din oraș vor arăta așa.

I-am mulțumit pentru că preţ de un ceas m-a făcut parte a lumii restaurării monumentelor.

 

Mi-am luat la revedere și cu aparatul foto în straiţă am pornit din nou prin Oradea cu gândul la o nouă aventură. Urma să mă întâlnesc cu un salvamontist, mai departe de agitaţia oraşului.

Echipa Zig Zag prin România