Ne-am trezit dimineață cu gândul la o cafea fierbinte și un fresh proaspat. Cafeaua bună am găsit-o la Concordia, unde am și luat prânzul. 🙂 Înviorați și plini de energie am pornit în căutarea „comorilor ascunse”. 😀

Într-una din cele 14 zile petrecute în orașul Sighișoara, domnul Peter Suciu ne-a dus special pe strada Tâmplarilor pentru a ne dezvălui povestea fluierașului fermecat din Hameln.
Când începi să străbați străduțele din Sighișoara, vei vedea cum fiecare casă își poartă povestea sa, cu aer medieval.

Am început turul din Piața Cetății și ne-am îndreptat spre Biserica Romano-Catolică și Turnul Cizmarilor.
Iar de aici foarte simplu și ușor am ajuns la fluierașul fermecat.
Datorită acestui simbol care se află în Cetatea Sighișoara, foarte mulți turiști vin cu ghizii de turism pentru a-i afla povestea iar de acolo își contiună călătoria spre Biserica din Deal.

Povestea fluerașului salvator

Orașul Hameln este cunoscut pentru basmul fluierașului din Hameln, o poveste medievală, care prezintă tragedia prin care a trecut orașul în secolul al XIII-lea.
Deși Hameln este un oraș vechi medieval cu unele clădiri deosebite, atracția sa principală este povestea fluierașului fermecat.

Versiunea scrisă de Frații Grimm a făcut cunoscută povestea în toată lumea, iar basmul este și subiectul cunoscutelor poezii scrise de Goethe și Robert Browning.

Acum mult timp, Hamelnul era în mare primejdie, până când…”Într-o zi foarte mulți șoareci au dat năvală mare în oraș. Șoarecii se înmulțiseră în asemenea hal, încât nu avea-i unde să arunci un ochi fără să dai de rozătoarele sâcâitoare care au împânziseră orășelul. Au încercat tot felul de metode pentru a putea scăpa de ei dar nu au reușit. Fie cu otravă, capcane, până și pisiciile au obosist, fiindcă nu făceau față șorecilor.
Dar într-o bună zi în oraș a apărut un personaj tare ciudat cu un fluer în mână, unii îi mai spun și cântărețul salvator. El se oferă să îi scape de șoreci în schimbul unei recompense, bineînțeles această recompensă fiind promisă de către primarul orașului.
Omul a scos un fluier și a început deodată să cânte. La auzul cântecului, toți șoarecii s-au târârât afară din case și s-au adunat în jurul cântărețului. El a continuat să cânte și când a crezut că s-au adunat toți, a pornit spre râu. Acolo cântărețul și-a lăsat hainele și a intrat în apă, continuându-și cântecul fermecat. Fiind atrași de muzică, au intrat în apă dupa el și cum nu știau să înoate s-au înecat. Când flautistul a ajuns pe celălalt mal, nu mai era nici un soarece viu.

Tot orașul a petrecut zile în șir, fericiți că au scăpat. Însă după ce locuitorii s-au văzut scăpați de șoareci, au refuzat să-i dea banii promiși, invocând tot felul de scuze, încât cântărețul a plecat furios și revoltat de toată tărășenia.

Într-o zi de duminică când locuitorii erau la biserică, cântărețul se întoarce în oraș, de data aceasta în haine de vânător, cu o înfățișare înfricoșătoare și purtând pe cap o pălărie verde ciudată. Și-a scos fluierul și cântecul său a început să răsune pe străzile orășelului.
Atunci în jurul său s-a adunat o mulțime mare, de data aceasta nu de șoareci ci de copii, băieți și fetițe de la patru ani în sus, printre care și fata cea mare a primarului. Grupul de copii îl urmă pe cântăreț până pe un deal, intrând într-o peșteră unde au dispărut cu toții fără ca nimeni să mai știe de ei.”

Poveste pare că se termină aici, dar noi (adică cei din Transilvania) am transformat-o. Grupul de copii intrând într-o peșteră au căutat ieșirea și tot cautând au ajuns în Transilvania.
Așa s-a născut comunitatea germană în Transilvania.

Ce se întâmplă astăzi în orașul Hameln?

Fiindcă legenda locală are o importanță foarte mare pentru ei, sceneta răpirii copiilor este reprezentată în centrul orașului în fiecare duminică pe timp de vară.
Tot în amintirea lor, pe Bungelosenstrasse, locul unde au fost văzuți pentru ultima dată copiii, muzica este absolut interzisă.

Reprezentație teatrală actuală, pe străzile din Hameln. Sursa foto: wikipedia.org

Cum s-a legat această legendă de Transilvania sunt mai multe variante, dar adevărul istoric bineînțeles poate fi diferit de legendă sau poate chiar la fel. 🙂 Iar noi am fost bucuroși să o descoperim chiar aici în Sighișoara.

Voi ce versiune cunoașteți la această legendă?

Cu drag,
Elena din Echipa Zig Zag prin România

Fotografii realizate de Oancia Iulian şi Acăprăriţei Elena Andreea

Mulțumim, domnului Peter pentru povestea minunată!
Vizionare plăcută!

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)